📣 Gătitul în casă aduce sănătatea la masă
Dacă până acum mâncarea fast-food luase cu asalt industria gastronomică și tot mai multă lume devenea client fidel lanțurilor mari de companii, treptat mâncarea sănătoasă redevine standardul suprem așa încât oamenii tind să se îndrepte spre produse bio, neprocesate, spre afaceri de familie sau chiar gătitul în casă.
Mâncarea făcută în casă rămâne alegerea cea mai sigură în rândul studenților, pentru că ne ajută să studiem mai bine, ne crește gradul de concentrare, de atenție și de motivație, iar rezultatele se văd în calitatea notelor de la examene. Evelina Stoev, studentă în anul 2 la Facultatea de Inginerie este una dintre studentele, care mărturisește că starea ei de bine crește când gătește ceva sănătos, iar culorile din farfurie joacă un rol puternic în satisfacția pe care o are atunci când se așază la masă. „Dacă mâncarea nu arată bine în farfurie nu am niciun chef să o mănânc.” Studiile întăresc afirmația ei în ideea că mâncăm mai întâi cu ochii și apoi cu glandele salivare. De fapt, procesul de digestie începe cu mult înainte ca noi să înfulecăm, adică din momentul în care gătim și mai ales în momentul în care așezăm mâncarea în farfurie.
Deși nu exclude fast-food-ul și nici dulcele, ea recomandă să le mâncăm cât mai rar, în genere o dată pe lună și în moderație. „După ce mănânc fast food mă simt amețită, balonată, am arsuri la stomac și dureri. Ciocolata, în schimb, este bună la studiu, dar mâncând exagerat, stresul și zahărul pot duce la diabet.” Găsim în zilele noastre extrem de multă lume prin spitale și farmacii și asta pornește de la „ignorarea nevoilor corpului din lipsă de timp și grabă.” Totuși, studenții sunt prinși și ei în acest cerc vicios, fiindcă studiul, slujba pe care o dețin și traiul de unul singur sunt pași mari în viața de adult, în vreme ce timpul alocat altor activități se comprimă. „Dacă mănânci înainte de muncă te vei simți bine la muncă și vei avea mai mult spor. Până și o jumătate de oră de gătit înainte de muncă este destul pentru a începe ziua cu dreptul.” Însă, un ou prăjit sau o omletă la micul dejun are multe dintre efectele mâncării fast-food, întrucât agresează ficatul, care va funcționa mai lent. De aceea, Evelina merge pe mâncare fiartă și întotdeauna mâncare caldă, fierbinte, mai ușoară de digerat.
O împătimită de gătit ea însăși, a reușit să își aducă bucătăria moldovenească în rețetele pe care le prepară la cămin. Mâncăruri, precum răcitură, șuba, catlete sau cunoscutele pârjoale moldovenești, cușma lui Guguță fac deliciul alegerilor sale culinare. Evenimentele din cadrul Ligii Studenților Basarabeni din Galați reprezintă momentul când această pasiune prinde și mai mult viață. „Îmi trezește ceva în suflet pentru că mama e bucătarul casei, dar și de profesie bucătar la grădinița din sat.” Iar dorul de casă și de cei dragi o trimit cu gândul la mirosul de crăciunei „pe care bunica mea punea aghiasmă să fie sfințiți. De crăciun se pun la icoană și se lasă 30 de zile și în a 30-a zi se dă la păsări ca să dea ouă în următorul an. E tradiția noastră.” Dar pentru a înțelege mai bine bucătăria moldovenească, trebuie să și gustăm din rețeta care îi aduce Evelinei parfum de iarnă. Rețetă „băieței”: Ingrediente : smântână dacă e posibil de casă - 500g; Untură (grăsime de porc) - 500g; Făină - cât cuprinde; Vișină în suc propriu sau congelată; Zahăr pudră; Sare. Se pune într-un castron smântâna si untura (să fie de temperatura camerei )si un vârf de lingură de sare. Amestecăm bine cu mâna, apoi adăugăm făină câte puțin și frământăm un aluat să fie nici moale, dar nici tare, să putem să întindem cu sucitorul. Apoi împărțim aluatul in bucăți egale, o bucată de aluat să fie mare, un pic mai mare ca oul . Luăm fiecare bucată de aluat si întindem cu sucitorul o foaie subțire si cu cuțitul tăiem triunghiuri, la fiecare triunghi punem o vișină și sucim spre vârf. O așezăm în tava de copt. Cuptorul preîncălzit la 200g. Îi ținem în cuptor până sunt rumeni. Apoi îi scoatem din cuptor și, așa fierbinți, îi tăvălim în zahăr pudră.
Pe de altă parte, mâncarea românescă își face și ea loc în inima studentei, care printre cotlet cu piure, supe și ciorbe de zarzavat este determinată să le încerce și ea acasă. În timp ce gătitul constituie 80% dintr-un stil de viață sănătos, ea nu neglijează restul de 20%, astfel că face parte dintr-un club de fotbal de fete în care la antrenamente „scap de toată energia negativă și oboseala care se acumulează în timpul săptămânii.” O rutină productivă prin îmbinarea studiului, a gătitului și a sportului regulat făcut din pasiune reprezintă secretul din spatele succesului multora dintre studenții care fac din viața de adult un loc mai frumos de a trăi.
⬅️ Înapoi la prima pagină